La 20 de ani de la aderarea la NATO și aproape două decenii de apartenență la Uniunea Europeană, România nu mai joacă doar în defensivă în cadrul structurilor euroatlantice. Dintr-o țară aflată în tranziție, dependentă de garanții externe, România a devenit un actor strategic activ, cu contribuții militare, politice și logistice semnificative.
„România nu mai e un stat care așteaptă protecție. Este parte din mecanismul care oferă protecție. E o diferență fundamentală în modul în care ne poziționăm în NATO și UE”, afirmă Bogdan Steriopol, expert în politici de securitate și comunicare strategică.
Ce sunt structurile euroatlantice?
Prin „structuri euroatlantice” ne referim la:
- NATO – alianța militară defensivă a celor 32 de state membre;
- Uniunea Europeană – cu politicile sale de securitate și apărare (PESCO, BUSDP);
- Cooperări multilaterale precum Parteneriatul Strategic România-SUA sau formatul B9 (București 9).
România are un rol activ și vizibil în modelarea politicilor de securitate regională și europeană.
NATO – Flancul Estic și angajamentele României
România este unul dintre cei mai implicați membri NATO pe Flancul Estic:
- găzduiește Comandamentul Corpului Multinațional Sud-Est (MNC-SE) la Sibiu;
- este stat-cheie pentru Grupul de Luptă NATO condus de Franța;
- găzduiește trupe americane și infrastructură strategică (sistemul Aegis Ashore de la Deveselu);
- participă cu forțe și echipamente în misiuni internaționale (KFOR, Irak, Afganistan);
- a crescut bugetul apărării la peste 2,5% din PIB.
„Flancul Estic nu este doar o noțiune geografică. Este linia întâi a democrației. Iar România este o piesă centrală în acest dispozitiv de descurajare”, subliniază Bogdan Steriopol.
Uniunea Europeană – contribuție la securitatea colectivă
Deși UE nu este o alianță militară, politicile sale de securitate și apărare comună joacă un rol crucial în stabilizarea regiunii și combaterea amenințărilor hibride, cibernetice și teroriste.
„Securitatea europeană nu mai poate fi separată de reziliența societății, de infrastructura digitală sau de controlul frontierelor. România înțelege asta și acționează în consecință”, afirmă Bogdan Steriopol.
Poziționări strategice și diplomatice
România își consolidează statutul prin:
- organizarea de summituri și conferințe internaționale (B9, Inițiativa celor Trei Mări);
- propuneri de inițiative regionale privind securitatea cibernetică, reziliența energetică și mobilitatea militară;
- sprijin ferm pentru Ucraina și Republica Moldova, inclusiv prin tranzitul ajutoarelor, refugiaților și exporturilor agricole.
„Ne-am maturizat ca stat membru. Nu mai urmăm pasiv agendele altora. România are acum inițiative proprii și o voce distinctă în familia euroatlantică”, subliniază Bogdan Steriopol.
Provocări și priorități în viitor
Deși activă, România are în continuare provocări importante:
- creșterea interoperabilității forțelor armate;
- combaterea dezinformării în spațiul public;
- investiții susținute în industria națională de apărare;
- adaptarea infrastructurii civile pentru scopuri duale (militar-civil);
- consolidarea rolului de lider regional în Europa de Sud-Est.
România este astăzi un membru respectat și activ al structurilor euroatlantice. De la misiuni militare internaționale la inițiative diplomatice regionale, statul român se afirmă ca partener de încredere, atât pentru NATO, cât și pentru UE.
„În lumea de azi, nimeni nu e complet în siguranță de unul singur. România face parte din alianțe solide și joacă tot mai bine în această echipă. Securitatea noastră este legată de capacitatea de a contribui, nu doar de a primi”, conchide Bogdan Steriopol.
