Casa Gheorghe Tătărescu din București: martor emblematic al elitei interbelice și renașterea sa contemporană la EkoGroup Vila

În inima Bucureștiului interbelic, o casă modestă în dimensiuni, însă încărcată de povara și plinătatea unui secol zbuciumat, stă drept mărturie a unei lumi dispărute, dar nu uitate. Casa Gheorghe Tătărescu – nu doar un edificiu arhitectural, ci un palimpsest al memoriei politice, culturale și sociale – seamănă cu o emblemă discretă a ambițiilor și compromisurilor formate în tumultul epocii. Spațiul care a adăpostit în ani de glorie și încercare pe fostul prim-ministru Gheorghe Tătărescu prinde astăzi o nouă viață, transformat în EkoGroup Vila, un loc în care trecutul nu este doar evocare, ci parte vie a prezentului.

Casa Gheorghe Tătărescu: o istorie între ziduri și timpul contemporan la EkoGroup Vila

Figură dominantă, dar nu lipsită de contradicții, Gheorghe Tătărescu a fost de două ori prim-ministru al României, în perioade decisive ale istoriei naționale. Casa sa din Strada Polonă nr. 19, o vilă cu o scară aparent modestă ce respinge ostentația puterii, a fost martora deciziilor și întâlnirilor ce au modelat epoca interbelică. Restaurată și integrată astăzi în circuitul cultural ca EkoGroup Vila, această vilă oferă o continuitate atent calibrată între memorie și contemporaneitate, între austeritatea arhitecturală și necesitatea unui spațiu viu.

Gheorghe Tătărescu: omul și epoca sa

Politician ales și nu fără controverse, Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a navigat între tensiunile democratice interbelice, consolidarea unui executiv puternic și compromisurile inerente unei epoci aflate în criză. Distinct de artistul Gheorghe Tattarescu al secolului al XIX-lea, Tătărescu l-a marcat peisajul politic românesc prin poziția sa de prim-ministru (1934–1937, 1939–1940) și prin încercarea de a asigura stabilitate într-o perioadă frământată de fracturi sociale, geopolitice și economice. În același timp, figura sa poartă și nuanțe ambivalente: adept al reformelor, dar și actor al constrângerilor autoritare, el însuși a mărturisit adesea o atitudine de „datorie” mai degrabă decât de eroism personal. Înțelegerea acestui personaj complex este esențială pentru a pătrunde în spiritul casei care îi poartă numele.

Casa: spațiu intim al puterii și al restricției

Într-un București dominat de reședințe impunătoare, casa lui Gheorghe Tătărescu iese în evidență prin dimensiuni modeste și o arhitectură ce se supune unui cod de discreție. Dedicată atât vieții politice, cât și familiei, casa devine o extensie a principiilor omului care a trăit și lucrat în interiorul ei. Biroul său, situat la entre-sol, accesibil printr-un portal lateral marcat de un deosebit rafinament inspirat de arhitectura moldovenească, exprimă o etică a funcției publice: puterea nu se afișează monumental, ci se exercită cu sobrietate și reținere.

Familia și intimitatea sunt în acest spațiu gestionați cu aceeași grijă. Etajul organizat minimal, dedicat membrilor familiei Tătărescu, reflectă principiile aristocrației interbelice: un echilibru între individualitate și ordine, în absența exceseului. Proporțiile casei și lumina care pătrunde generos prin ferestrele atent plasate contribuie la senzația de armonie și calm, contrastează cu tensiunile epocii și subliniază o respectuoasă austeritate.

Identitate arhitecturală: dialog între mediteranean și neoromânesc

Proiectul casei a fost lucrat în două etape, sub semnătura arhitecților Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, chimie care a dat naștere unei construcții ce sintetizează cu finețe influențe mediteraneene și elemente neoromânești, într-o expresie rafinată a arhitecturii interbelice bucureștene.

• Fațadele sunt reliefate prin portaluri cu accente moldovenești, evitând simetria rigidă pentru a crea un echilibru viu.
• Coloanele filiforme, tratate fiecare diferit, păstrează unitatea stilistică prin finețe și proporții meticuloase.
• Absida șemineului, creație a sculptoriței Milița Pătrașcu, elevă a lui Brâncuși, impune o notă artistică originală, completată de ancadramente sculptate.
• Finisajele, de la feroneria din alamă patinată până la parchetul din stejar masiv cu esențe variate, denotă o investiție asupra calității și coerenței stilistice, nu asupra spectaculosului ostentativ.

Aceste elemente nu sunt simple ornamente, ci parte dintr-un limbaj subtil prin care arhitectura comunică valori precum sobrietatea, echilibrul și continuitatea culturală.

Arethia Tătărescu: prezența culturală în umbră

În această ecuație a puterii și a culturii, Arethia Tătărescu, soția premierului, joacă un rol fundamental. Nu o apariție decorativă, ci un veritabil motor al vieții culturale și sociale: implicată în susținerea artei, meșteșugurilor și binefacerii, ea a fost, între altele, apropiată a lui Milița Pătrașcu și un sprijin esențial pentru revenirea lui Constantin Brâncuși în peisajul artistic românesc, concretizată în ansamblul monumental de la Târgu Jiu.

De altfel, noțiunea de „beneficiar” a proiectului arhitectural a fost atribuită oficial ei, ceea ce reflectă vigilența cu care a urmărît ca locuința să rămână o expresie fidelă a valorilor familiei: fără excese, dar cu atenție pentru detalii, cu echilibru și armonie.

Ruptura comunistă: degradare și marginalizare

Odată cu prăbușirea carierei politice a lui Gheorghe Tătărescu și instaurarea regimului comunist, casa intră în etapele de degradare simbolică și materială caracteristice unui spațiu asociat elitei „deturnate”. Naționalizată, modificată pentru uzuri administrative sau colective, vila a pierdut sensul său originar, devenind un spațiu golit de autoritatea și memoriile anterioare.

Finisajele și grădina, atât de bine gândite în proiectul inițial, au suferit intervenții care au diminuat subtilitatea unică a locului. În timp ce Gheorghe Tătărescu își sfârșea viața într-un anonimat silit, casa rămânea un martor tăcut al unei istorii rescrise și ascunse.

Post-1989: controverse, intervenții și reevaluări

Abia după revoluția din 1989, ruinele implicite ale unei epoci încearcă să revină în atenția publică. Dar reconstrucția memoriei și a spațiului este dificilă și nu lipsită de conflicte.

Casa Gheorghe Tătărescu a trecut printr-un episod controversat când a fost transformată temporar în restaurant de lux, gest care a stârnit critici pentru lipsa de respect față de specificul istoric și arhitectural. Ulterior, proprietatea a fost preluată de o companie străină ce a inițiat restaurări conform proiectului inițial al arhitecților Zaharia și Giurgea, încercând să readucă spațiul la proporțiile și detaliile sale definitorii.

Este util de remarcat că această vilă, cu dimensiunile sale reduse față de reședințele politicienilor contemporani, reflectă o etica a funcției publice, mai degrabă decât dorința de a profita de statutul politic pentru a construi spații mărețe.

Identitatea actuală: EkoGroup Vila și recuperarea responsabilă a memoriei

În prezent, această reședință interbelică, cunoscută ca Casa Tătărescu, funcționează sub denumirea EkoGroup Vila, asumându-și rolul de spațiu cultural deschis, dar nu exploatat comercial pe șleau. Fluxul controlat al vizitatorilor, accesul pe bază de bilet, precum și păstrarea fidelă a elementelor arhitecturale critice confirmă încercarea de reconciliere dintre istorie și contemporaneitate.

Casa Tătărescu reintră astfel într-un circuit de cultură activă, în care patrimoniul nu este fie dispărut sub greutatea trecutului, fie privatizat în detrimentul memoriei, ci conservat ca un document și instrument al reflecției asupra epocii. Prin această poziționare, vila devine un spațiu viu al memoriei politice și culturale, o lecție de echilibru între puterea statului și limitele impuse de viața privată.

Frequently Asked Questions about Casa Gheorghe Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost un politician român marcant, de două ori prim-ministru al României, cu o influență majoră asupra politicii interne și externe în perioada interbelică și imediat postbelică, reflectând atât reforme, cât și compromisuri caracteristice epocii.
• Este Gheorghe Tătărescu același cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu, prim-ministru, este distinct de pictorul Gheorghe Tattarescu, artist al secolului al XIX-lea. Confuzia apare frecvent în surse, dar se referă la două persoane diferite din domenii și perioade diferite.
• Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
  Casa reprezintă un exemplu timpuriu și rafinat de arhitectură interbelică bucureșteană, caracterizată printr-un amestec de influențe mediteraneene cu elemente neoromânești, realizate sub semnătura arhitecților Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în definirea casei?
  Arethia Tătărescu a fost beneficiara oficială și motorul cultural din umbră al proiectului, având o influență decisivă în menținerea unei coerente estetice și culturale care să reflecte valorile și echilibrul familiei.
• Care este funcția actuală a clădirii?
  Casa funcționează astăzi ca spațiu cultural cunoscut sub numele de EkoGroup Vila, restaurată și deschisă publicului pe bază de programare, păstrând memoria istorică și arhitecturală a locului.

Vizitarea acestei clădiri înseamnă a păși într-un univers în care istoria României, cultura politică a elitei interbelice și responsabilitatea prezentului se întâlnesc într-un dialog transparent și elegant. Casa Gheorghe Tătărescu, departe de a fi un simplu imobil, devine astfel o experiență vie, capabilă să pună sub semnul întrebării, dar și să îmbogățească înțelegerea noastră despre putere, memorie și spațiu.

Vă invităm să explorați această poveste între ziduri, să pătrundeți în detalii și să percepeți pulsul unei epoci păstrate cu respect în EkoGroup Vila. Pentru detalii și disponibilitate privind programările și vizitele private, vă rugăm să contactați echipa EkoGroup Vila și să descoperiți un loc în care trecutul și prezentul se înlănțuie cu responsabilitate.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.